Silviuuuu.....

E dumineca ...e sarbatoare...pamantul e impodobit de flori...e soare ...cerul senin ...dar tristetea si privirea mea imi duc pasii spre tine ! E cel mai greu drum din viata mea pe care-l fac de aproape doi ani ... si-l voi face atat cat voi putea ,cat voi trai !Am obosit de durere ,sufletul meu la fel e sfasiat de suferinta si neputinta ...Ma intreb continuu: Doamne ,unde e puiul meu,ce face sufletul lui ratacit...e langa tine,e in grija TA ? Te rog mult...in fiecare clipa ...asculta-mi rugaciunile ,iubeste-l cum l-am iubit si eu ! Mama ta.

"de abia acuma am apucat si eu sa intru si sa iti scriu ceva...de parca cineva mi te oprise....parca cineva ar fi legat clepsidra prin care imi curgi incontinuu si ma inunzi cu vise si sperante...(...Uneori cred ca doar tu mi-ai mai ramas...de care sa ma agat ca de o liana care duce sus la D-zeu...pana la talpa pe care i-as saruta-o daca mi te-ar împlini....si ar porni din nou roata timpului care parca sta Ma doare ca trebuie să te nasc pe furis...ma doare ca te scriu pe furis...de parca as fura ceva...nu fur nimic...scriu doar celei mai dragi clipe de pe fata pamantului, din existenta mea si din univers...tie dragul meu Gand! Nu fur nimic...vreau doar sa fiu fericita si sa pot sa aduc fericire..atat! Dar...poate va intelege într-o zi si viata si D-zeu asta si atunci voi putea sa cobor in cea mai iubita statie de pe glob...statia cea mai iubita de la capatul sufletului...statia unde ma astepti tu...statia unde gandurile se termina si incepi tu draga Gandule...tu care imi esti cel mai drag... si sa fug la tine sa iti zic..."neatza' Gand frumos...ma bucur ca esti din nou treaz"...offf...cat de mult...cat de mult imi doresc! "

Silviu ...copilul meu drag ...ingerul meu iubit ...nu mai pot de dorul tau ...sufletul meu pierdut ! Te plang mult si gandul meu e inca la tine ,puiule ! Silvia mama lui Silviu.

....Copilul meu iubit ... tu esti ingerul meu drag ! Mama.

O floare....una doar ....virtuala...dar in realitate toate florile primaverii pentru voi dragii nostrii copii ce ne-ati parasit atat de devreme.Parintii vostri foarte indurerati.

"cad fulgi... cad fulgi in suflet si-n privire si mi-e un dor carunt de tine cad fulgi pe chip si fulgi in palme de suflet drag...de ierni si toamne cad fulgi... cad fulgi de dor, de drag de tine cad fulgi de lacrimi peste mine cad fulgi si totu-n jur e iarna tine-ma-n brate caci mi-e teama de gheata, frig si ger de noi caci tare dor mi-e de-amandoi... cad fulgi... si-adorm de vise iara afara ninge in casa-i vara caci ai venit in visul meu si a trecut tot gerul greu "G.:(

De ce nu pot sa dau timpul inapoi????macar pentru cateva minute...de ce????

Izvorul de lacrimi fierbinti care-mi brazdeasa obrajii este nesecat de cand tu ai plecat...te caut ...ma gandesc in fiecare clipa la sufletul tau bun si drag ...ingerul meu ! Oare unde esti puiule,..unde ti-ai gasit odihna si iubirea ? Sunt intrebari la care nimeni nu-mi raspunde ...! Mama.

"într-o seară, pe când luna se prelingea din ochii mei precum o bucată de unt topit, m-am apucat să te conturez pe o pânză de aer pe tine, BAIATUL MEU am închis ochii şi te-am răsuflat încet prima dată ţi-am conturat părul între degetele mele apoi chipul, ochii, obrajii, nu am uitat tâmplele, bărbia, buzele reţin felul în care îmi bătea inima locuia în mine o colivie închisă ţi-am conturat umerii, braţele, trupul, la urmă ţi-am lăsat palmele le-am cules în ale mele asemeni unui buchet demult pierdut mi-am trecut palmele peste palmele tale încet ca şi când de acolo, din mijlocul lor aş fi vrut să mă mai nasc o dată sau poate, doar să stau aşa, imbracata în linişte am întins cu mâna untul peste tot sufletul, am respirat noaptea adânc până în plămâni, apoi am crescut un cuib între braţele tale m-ai ajutat să fac o piruetă, apoi nişte paşi de dans prin fiecare colţ al fiinţei mele m-ai lăsat să văd prin ochii tăi lumina caldă a unor răsărituri cu rouă şi iarbă din zâmbetul tău mi-am cules câteva străzi pline de soare şi copaci înfloriţi înainte să cânte mierlele între ramurile din faţa casei mi-ai şoptit ceva la ureche şi ai plecat şoapta aceea nu eu ţi-am desenat-o în visele mele, oamenii nu vorbesc doar PLING PRECUM MAMA TA. "cu tristete G.M.