...Copil Drag si Bun!...rugaciunile Mamei Tale....sunt atat de Sincere si Adevarate !!!.....sunt atat de sigura ca acestea ajung la TINE....ca le auzi si vei gasi " calea"...de a-i mangaia inima Mamei Tale....

... undeva printre nori... dincolo de ei... poate mai departe... spre soare... printre stele... ACOLO SUNTETI VOI???...

"Stateai in fata mea dar mi-am dat seama de asta abia dupa ce nu mai erai acolo. Si-am pornit sa te caut. Si-n orice ochi VEDEAM o privire de-a ta pe orice buze respiram aerul tau pandeam gesturi iubite. Apoi, intr-o zi, am inceput sa-mi sterg lacrimile nesfarsite incercand sa-ti aflu taina. de ce ai plecat oare atit de departe? Acum stam iar fata recelui si imi dau bine seama de asta. Doar semnele cerului ce ne ocroteau inainte sunt aici si ne-nconjoara" :(

stiu ca azi ai fost cu mine...Silviu drag!

"Poate este o himeră, poate este dorul de dragoste,dar dacă este aşa, de ce sufletul nu îl aşteaptă ci îi seveşte în fiecare dimineaţă cafeaua cu un sărut, îi fură zâmbete şi tresaltă copilăresc? De ce simt că în sufletul meu locuieşte demult cineva...ca şi când mi-aş fi dat sufletul în chirie pe termen infinit şi nu ştiu cui?! Încep să pling şi în jurul meu se luminează brusc, iar tunetul îmi îngheţă surâsul într-un ţipăt speriat..."nu mai vreau ploaie, nu mai vreau ploaie"...şi plâng astupându-mi auzul cu mâinile asemeni unui copil speriat. "(

"Cand sumbra beznă mă orbea şi cugetul plutea în ceaţă, speranţa stinsă când abia mai pâlpâia în drum răzleaţă, când sufletul batea nebun in noaptea spiritului deasa, când omul nu cutază bun să pară lumii şi te lasă, ţintind în suflet durerea care muşcă mereu în mine trează, doar tu mi-ai fost luceafar blând ce până azi îmi luminează la creştet blând mă vegheai cu ochi de serafim tu singur, şi noaptea neagră alungai,lucind deasupra mea întruna când norii se băteau în frunţi, şi tu atunci, mai viu încă, ştiai senin să-i înfrunţi şi bezna să alungi adâncă. mi-eşti geniu bun şi când îndur sau când înfrunt urgii nu-mi pasă de toata durerea dimprejur, păzit de vocea ta duioasă tulpina eşti ce nu s-a frânt nici îndoită de furtună şi peste lespezi de mormânt statornic frunzele işi sună mugească tunetul turbat şi verse-şi focul norii,insă eu ştiu, vei sta, precum ai stat, plecând asupră-mi pleoapa plânsă oriunde te-ai afla în plai, oricât aş fi bătut de soartă, un soare blând aş vrea să ai cu cei în suflet ce te poartă în lături, şubrede simţiri, doar tu rămâi prin năluciri cu mine pururea alături! statornic doar tu mereu când nimeni alt în preajmă nu mi-i, şi astfel nu mă simt nici eu sihastru în pustia lumii" CU TRISTETE G.

COPIL FRUMOS SI BUN:(

Doamne ,ai grija de sufletul lui bun,primeste-l si ai grija de el... iarta-l si asculta-mi rugaciunile pentru el , sterge-mi lacrimile ,durerea ,suferinta pentru copilul meu !Spune-mi ca-i este bine ,si-a gasit fericirea si este in grija TA ,ca il iubesc mult,cat de rau imi pare ca a plecat...iti multumesc ! Silvia mama lui Silviu.

Te simt aici, printre noi..Stiu ca esti aici. De fapt nu ai plecat nicicand, doar nu te vedem..

Plang si eu,mult, ca mama ta, Pana cand din lume vom pleca. Avem aceeasi mare durere. Si ne lipseste a voastra mangaiere. Bucurie mare noi am avut Atunci cand gemeni am nascut. Aproape odata voi v-ati nascut Si aproape deodata ne-ati parasit. Grabnica a fost a voastra plecare Ce ne-a adus noua multa suparare. Lacrimi mari ne curg pe fata Suntem mame suparate in viata. Pentru noi ,voi sunteti ingerasii Ce ne vegheaza toti pasii. Iar noi cu drag va iubim Cat pe lume mai traim. Iar de aici cand vom pleca Voi acolo sus ni-ti astepta