cine poate să smulgă rădăcinile din mine ele miros a mamă sunt mai lungi ca viaţa le dezmierd cu degetele tocite să nu ajungă la hotar. vreau să rămîn copil în noapte să mă ţină în mătasea ei

Ma gandesc la tine dragule in fiecare clipa ,as face orice sa te primesc inapoi...dar,pentru prima data in viata ,ma simt invinsa,neputincioasa si fara alta cale decat cea reala si care duce la tine ! Iti duc toate florile din gradina noastra,mai ales tranfafiri ...si cand ma gandesc cateodata ca nu-ti placeau florile ...te rog ,iarta-ma dar nu stiu ce sa-ti ofer :o floare si o lumanare,si multe lacrimi ...pentru tine ingerul meu ! Mama.

"mi-a inghetat surasul as vrea sa urlu sau sa strig, ...dar sufletul tace tace de drag de tine ca sa nu te dor cu lacrimile mele, dar tare imi vine sa plang dragul meu sa-mi arunc iubirea ca un bumerang sa te atinga o clipa sa pot sa te sarut mi-a inghetat pentru o clipa speranta, dar mi-am dat seama ca daca ea moare eu nu sunt nimic in lumea asta plina de tornade doar tu esti cerul meu mereu senin, iar fara tine eu nu vreau sa fiu "

...COPIILOR NOSTRI DRAGI... sufletul nostru tot... inima noastra... iubirea dincolo de limite...dorul care arde... si speranta in... si catre CER...

Dor de tine....

NOAPTE DIN NOU G.M. vîntul cu ochi scînteietori şi buze crăpate îşi împleteşte cozi lungi din iarba smulsă pînă la sînge loveşte în oglinzi şi ceasuri surpîndu-le peste clapele pămîntului nemîngîiat . pe mănunchi de adieri luna se înalţă în creştetul cerului mîinile reci o pudrează cămaşa din mătase zdrenţuită îi alunecă pînă la călcîie degeaba fluturii nopţii nisipii îi aduc butonii. marea zace neîntinată de spumă suptă de reflux la buza ţărmului confuză o stea întoarsă în sine îşi cercetează amintirile lacrimi neplînse cad peste ea şi spinările caselor.

"ieri am văzut au înflorit salcâmii iarba s-a ridicat în vârful picioarelor încercând încercând să-i atingă acum plouă în hohote. ferestrele camerei par niște drumuri fără întoarcere. dar tu n-ai cum să știi cât cuprins e-n tăcerile mele ori câte fântâni în ascunsul cuvintelor. mă aplec înaintea tresăririlor tale ca un volum de versuri pe care gândul morții l-a tradus într-o limbă străină. "

Ne lipsesti atat de mult puiule,nu exista cuvinte care sa spuna durerea ,suferinta ,inima franta de neputinta si rauri de lacrimi ! Ca mama care te-a iubit nespus ...simt ca am obosit de durere si lacrimi ,de drumul de fiecare zi la locusorul taui ,de dorul tau si intrebari la care nimeni nu-mi raspunde...de asteptarea mea ca sa te intorci ! Ma intreb neincetat ;de ce ? Unde a fost ingerul tau care a avut grija de tine in momentul in care tu ai hotarat sa pleci de AICi ,din aceasta viata si sa ne lasi atat de tristi ? Te iubesc mult ...tu esti ingerul meu drag Silviu ! Mama.

Tare dor ne este de tine, Silviu ! :(

:(