"Dimineaţă m-am trezit cu gândul la tine. Erai veselă, stăteai în faţa mea şi îmi aranjai gulerul de la cămaşă, m-ai luat de mână, am pornit împreună în oraş. Îmi vorbeai de iubire, de noapte, mai târziu am intrat în apartamentul tău şi ai aprins lumânări parfumate, erai într-o stare specială şi voiai cu orice preţ să mă contaminezi. Vinul fiert cu scorţişoară era fierbinte, afară începuse ninsoarea, aşa că lumina din stradă se reflecta ciudat pe tavan, înăuntru era bine, îţi mângâiam părul şi sânii. Nu ştiu de ce a trebuit să mă trezesc în viaţa meschină despre care ţi-am vorbit şi în alte ocazii. Eram ca de obicei, tăiata în două părţi egale, jumătate în realitatea ta, jumătate dincolo de vis."

Cris,sper sa nu fii suparata pt toata perioada in care nu ti-am mai scris...am avut zile foarte ocupate... Iti aprind acum o lumanarica pt la noapte si sper ca zilele astea sa ajung sa te vad... Noapte linistita,draga mea! Esti in inima mea..mereu..

Iubirea este ceva atât de deosebit încât n-o poţi ascunde, unde există, nici s-o simulezi, acolo unde nu există. Asta ai fost tu, un izvor de iubire si fericire care avea o putere "magnetica" asupra persoanelor din jurul tau...ingerii sa te inconjoare mereu, acolo unde esti...

îmi ascult cd-ul preferat la vie en rose milord ce contează că e zgâriat stai la masa mea quand il me prend dans ses bras şi-mi şopteşte vorbe fără şir la terre tourne este un adevăr numai al meu îmi răsar sori fără număr pe umărul drept îmi creşte tatuaj pasăre măiastră il me dit des mots d’amour cu gura sărată pe tâmplă-mi scrie poeme de nebunie încet mă înalţ pe vârfuri de munte vultur dând roată iubirii eşti îi spun când mă aduce cu tălpile pe pământ mi-e deja prea târziu pentru cuvinte şi mi-e bine atât de bine milord nu plânge garçon trece vinul în contul meu două umbre ale zorilor pe malul senei milord doamne cât de frumoasă am fost ...

"Rochia albă de in, pălăria albă de organdi, eşarfa bleumarin, o picătură de Guerlain. Încă o privire în oglindă. Un zâmbet mulţumit. Coborîse scările în fugă. Jos o aştepta iubitul. Cu un buchet de margarete. O invitase la o plimbare cu automobilul spre oriunde. Îşi amintea o mulţime de detalii aparent fără importanţă, dar care conservau întregului un aer de irealitate, de alunecare în vis. Avea sentimentul că priveşte scena de foarte aproape, dar cumva dinafară, pentru că se vedea pe ea însăşi aşezată în maşina decapotabilă, cu florile în braţe, urmărind jocul de lumini şi umbre care i se perinda prin faţa ochilor pe măsură ce înaintau pe şoseaua mărginită de copaci, lăsând din loc în loc să treacă razele soarelui prin frunziş şi desenând figuri efemere, schimbătoare, pe bord, pe portiere, pe mâinile lui ţinând volanul, pe rochia ei. Să fi fost a treia sau a patra întâlnire a lor. Îl privea cu imensă curiozitate pe necunoscutul de lângă ea, atrasă de ceea ce se întrezărea dincolo de chipul aspru, tăiat parcă în piatră, spiritualizat de luminiţele jucăuşe din ochii ironici, care se îmblânzeau când poposeau asupra ei. Se lăsa cucerită pas cu pas de bărbatul elegant şi manierat, cu aerul lui matur în ciuda tinereţii, cu exploziile lui de entuziasm şi veselie neaşteptate, mereu surprinzătoare, pe fondul unui calm aparent imperturbabil. Îi simţea reţinerea din gesturi şi cuvinte, ca şi cum s-ar fi temut să n-o sperie cu manifestarea prea timpurie a ceea ce promitea să fie o nesfârşită revărsare de tandreţe. Coborâră din automobil în apropiere de grădina zoologică şi o luară încet pe alee, într-o plimbare fără ţintă precisă. Nu-şi vorbeau. Fără să-şi dea seama se trezi cu mâna în mâna lui. Era conştientă de prezenţa lui fizică până în cele mai adânci fibre ale sale. Uşor intimidată, nu ridica privirea din pământ. Plutea în aerul din jurul ei, ca un tremur, aşteptarea sărutului, care întârzia să vină. Era pregătită. Când se întâmplă, simţi că ameţeşte. I se lăsă moale în braţe, iar el nu îndrăzni mai mult de o atingere aproape castă a buzelor instinctual întredeschise. Sărut de adolescenţi întârziaţi, joacă prevestitoare de lungi şi delicioase tatonări pe drumul cunoşterii reciproce. " Din prea multa IUBIRE! G.M.

am sărit ziua de marţi din calendar să nu te rătăcesc prin ceţurile dinaintea trezirii să nu te beau cu pelinul ierburilor de leac să nu fug de tine în sensul acelor ceasornicului să nu ne răpunem din greşeală în războaiele altora am inventat pentru noi o nouă zi între venerdì şi sabato lucioasă ca o piele de şarpe caldă ca pâinea proaspăt scoasă din ţest aromată ca un sărut albă ca o mireasă frumoasa mireasa cu fluturii ei roz!!!Cu drag G.

"nu mă aştepta în dimineaţa asta n-am să vin cu sufletul pe buze spre tine mi-am spintecat elanul în spinii din drum şi rochia în degetele nerăbdătoare ale timpului mă dor pietrele caldarâmului şi lucirile muribunde ale nopţii ce-a trecut braţele-mi întinse bâjbâie oarbe tu treci paralel prin gândul meu nu mă mai aştepta în vara asta sorii mi se răcesc calme antarctici în calea tălpilor care ma dor de dor de TINE MAMA" Cu drag G.

...

PLAN.G.M viaţa banala ne-a despărţit, deasupra stau zeii şi ne caută printre ruguri dedesupt oamenii culcaţi ca într-un strat geologic fără să se amestece soarele îi sărută pe toţi de-o parte şi de alta unii scriu figuri pe nisip alţii culeg aurul coacerii. credinţa zeilor, plan înclinat povârnindu-se-n pietre timpul oamenilor se roteşte,

...ti-am adus trandafiri...in toate culorile....ti-am lasat MULTA LUMINA!...si vom adormi...ca in fiecare noapte...cu TINE IN GAND!..IN SUFLET!...IN INIMA!..COPILUL NOSTRU IUBIT!!!!..MINUNEA NOASTRA!!!!