Un inceput de toamna...si cat de gol e cerul asta gri , de cad ai olecat lasandu_ma in urma si nu ai vrut de loc sa mai revii....te recompun din frunzele cazute, si te pastrez in sufletu,mi oe veci...

Am atatea sa_ti spun incat ....ma doare ! E atat de rece si trist in sufletul meu ,trairi,clipede asteptare, sentimente mute,sperante desarte...intr_un suflet care te cheama..

In fiecare zi se ascunde in lacrimi neputinta ,de ce nucte pot avea? Nu mtai este o intrebeare,e un strigat sugrumat de prea multa asteptare...

Cand am venit la tine,am stat pe bancuta,nu mai stiu daca imi era greu sau usor,te_am strigat...plangeam...priveam urmele lasate pe cer dincolo de nori,stiam ca intr_o zi voi strabate si eu drumul acela...

Plecarea ta atat de mult ma doare,si ce pacat ,buchet de lacrimi mi_ai lasat,buchet ce se va ofili,atunci cand ne vom intalni,acolo unde cerul si pamantul se vor uni.....

Ochii tai frumosi,glasul tau duios,ii caut mereu...te caut in fiecare floare,in cerul plin de stele, nu pot sa te mai vad dar esti mereu in inima mea.. Un gand pios te cheama si nu gasesc cuvinte ca tacerea s_o strabata....

Te_ai dus si nu ai mai revenit ,te astept de atunci, te astept la nesfarsit, am sa te astept oricat va fi sa fiu,la infinit....

Intr_o seara ai plecat cu trenul din gara spre nicaieri ...de atunci te strig,am ramas cu remuscari si cu un aprig dor ,si sufletu_mi in taina inca te asteapta sa....vii...

E toamna ...niciodata nu_mi pot lua ramas bun, intotdeaunanintorc capul, cautand ochii tai ,inca mi_au ramas cuvinte nespuse si regrete ....printre ganduri imi freamati dor ...tu....

Te caut ...nu esti prea departe ,esti in sufletul meu, te caut printre amintiri,esti cu mine, e toamna iar,norii plang si eu te plang in tacere...