Uneori trecem prin furtuni, noi, aici, în planul asta. Și ma gândesc dacă e mai liniște la tine. Sau dacă ne vezi. Sau dacă ne poți întări. Indruma. Și uneori nu inteleg de ce nu te visez. Oare asa adâncă e neființa? 15 ani...

Azi ai fi implinit 75 de ani. De 15 ani esti nefiinta. Esti aer. Esti idee. Esti. Iubirea mea.

Tata, nici nu mai stiu. Cum era când erai. Sau, mai bine zis, stiu la un nivel super intelectualizat. Care nu mai e trăire în vreun fel. Poate pentru ca timpul m a aplatizat și pe mine. Poate ca oricum simt altfel în noua realitate. Cert e ca e ziua ta. Iar ploioasa și mai rece, după o vara în prag de primavara. La multi ani!

Dupa 14 ani nu pot sa nu ma gandesc ca s a mai reintregit putin din familie, dar dincolo. Achi si cu tine, amandoi, in eter. Si ne strângem randurile, unul care unul...dar sa aveti rabdare cu noi, mai avem nevoie de timp aici. 14 ani, cu ploaie si iar innegurat afara...

Timpul trece repede dupa moarte. Si uite asa am ajuns la 14 ani de la despartire. 2023 ar fi fost anul in care am fi implinit 50 de ani de casatorie. Acum e doar un mare gol .

Ne reintalnim aici, de ziua ta. Azi nu reuseam sa accesez pagina si a fost ca si cum pierdeam ceva esential. Si ma gandeam : ce bine ca am salvat tot anul trecut, cu capturi, macar mai avem toate gandurile cuprinse acolo sa le recitim. Chiar daca nu ai mai fi existat pentru a 2 a oara. Asa e si cu amintirile, le ai si poti plonja in ele daca iti doresti. Dar iti doresti? La multi ani, tata, e mereu frig de ziua ta!

Timpul matura. Ganduri, sentimente, amintiri. Acest mare gunoier al vietii ne ajuta sa trecem peste. Si sa vindecam. Rani, lipsa, tot, pana la marea uitare. Dar inca nu suntem acolo...azi ai murit, acum 13 ani, tata...

Odihnă în pace și lumină!

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihneasca!

Ai ramas in inima mea!