COPIL FRUMOS SI BUN:(

PAINE SI SUFLET G.M. dă-mi pîinea ta are formele sufletului meu îmi acoperă greșelile topindu-le în aburul dulce ca laptele de mama rămîn în cămașa de mătase alunecînd pe aripă albastră în păr norii împletesc stele și spice cunună de grîu fără chipul tău în colțul de răsărit al bobului neîncolțit.

COPIL FRUMOS SI BUN:(

E toamna,e frig ,au cazut si frunzele iar florile dispar incet in timp...iar eu sunt tot mai trista ...cu gandul la tine ...ingerul meu drag ! Ma gandesc cum iti este ACOLO ?! Suferinta mea e la fel de mare ca in prima zi cand ai plecat ! Te iubesc mult....te caut peste tot... te astept...ne lipsesti tuturor ! Silvia mama lui Silviu.

Nu mai putem de dorul tau,nu acceptam adevarul...inger drag ...te vrem acasa langa noi !Fiecare zi incepe cu lacrimi care-mi ard obrajii...te chem...iti spun ca te iubesc mult ! Casa noastra e atat de trista de cand tu ai plecat puiule....tu erai cel care ne aducea tuturor zambetul...acum am ramas cu lacrimi si suspine si o durere imensa !Silvia mama lui Silviu.

COPIL FRUMOS SI BUN:(

Silviu drag,mi-e atat de greu sa cred ca nu te voi mai vedea niciodata.......aici !!!

FRUNZELE FRICII G.M. un întuneric mut fără miros mi-e teamă că atingerea liliecilor noaptea frunzele toamnelor roșii cad peste umeri frunte și pămîntul inimii mele. jarul s-a stins o pată roșie lumina candelii un pendul bate dintr-un oraș subpămîntean. pleacă noaptea cu colb pe calea lactee ducînd aromă tƒămîiei pe acoperișul cerului.

Dragul meu prieten din Lumea Celesta, gandul meu se indreapta spre tine, inevitabil. Simt nevoia sa ma adresez fiintei tale dragi in eternitate, desi nu te-am cunoscut vreodata. Si iarasi fac apel la poezia de valoare si la un poet de mare valoare : NICHITA STANESCU. " Intins pe spate stau si zic,/ deasupra cu inexistente stele,/ ca boala de " a fi ", fiind nimic/ e-un fel de-al lui, printre acele/ ce nu le stim si sunt si-acum danseaza/ un pas, doi pasi, trei pasi si patru, / vreau gerul, aripa si pleoapa treaza, /pazind pupila, idolatru./ Ca sa avem vederi, vedenii, /vartejuri vii de vanturi varii, /stand in genunchi pe gheata, renii/ o verigheta smulg din secularii/ arbori de gheata si inalti/ pantofi, ai starii de a sta, /pe care, Doamne, ii incalti/ facand ce este ca era". Chiar daca ai trait putin, ai trait cu intensitate, iar bunul Dumnezeu te va compensa in eternitate, asa cum numai EL stie sa o faca. Odihneste-te in pace!

Dragul meu prieten din Lumea Celesta, gandul meu se indreapta spre tine, inevitabil. Simt nevoia sa ma adresez fiintei tale dragi in eternitate, desi nu te-am cunoscut vreodata. Si iarasi fac apel la poezia de valoare si la un poet de mare valoare : NICHITA STANESCU. " Intins pe spate stau si zic,/ deasupra cu inexistente stele,/ ca boala de " a fi ", fiind nimic/ e-un fel de-al lui, printre acele/ ce nu le stim si sunt si-acum danseaza/ un pas, doi pasi, trei pasi si patru, / vreau gerul aripa si pleoapa treaza, /pazind pupila, idolatru./ Ca sa avem vederi, vedenii, /vartejuri vii de vanturi varii, /stand in genunchi pe gheata, renii/ o verigheta smulg din secularii/ arbori de gheata si inalti/ pantofi, ai starii de a sta, /pe care, Doamne, ii incalti/ facand ce este ca era". Chiar daca ai trait putin, ai trait cu intensitate, iar bunul Dumnezeu te va compensa in eternitate, asa cum numai EL stie sa o faca. Odihneste-te in pace!