Silviule, multa lumina si liniste iti doresc!

'un lăstar tăcerea sub scrâşnetul tălpilor ai spune că până la mine sunt trei paşi, dar până la mine e o noapte şi-o zi o noapte, noapte, câteva poveşti deşirate,un ţipăt şi-un gând fără de sfârşit si multe lacrimi fara sfarsit imi brazdeaza obrajii neconsolati si sufletul nemingaiat la colţul inimii se crapă de ziuă

COPIL FRUMOS SI BUN:(

VANT VERDE G.M. pe cer vislesc pasari mari aripile prelungi ating luna care tricoteaza surizatoare un vint verde usor se indreapta spre ochii de gheata si casele adormite. din buzunarele mari luna arunca zapada peste gene.

Tot mai dor...:(

Te iubesc dragul meu...,te plang mult...,imi pare atat de rau ca te-am pierdut ...inima mi-e sfasiata de durere la fel ca in ziua in care ai plecat ! Silvia mama lui Silviu

"Toamna mea a început cu patru litere. Patru litere care au devenit patruzeci şi patru, apoi patru sute patru, apoi patru sute patruzeci şi patru, patru mii şi...tot aşa - se repetau la infinit în mintea mea, în ochii mei, în inima mea care bătea cu atâta putere încât aveam impresia că doar ea vorbea, în timp ce restul inimilor trebuiau să tacă! Singura care mai ticăia la fel era a celor patru litere. Defapt...literele aveau contur. Aveau ochi verzi care aduceau vara cu ei şi o împăştiau în sângele meu până clocotea. Avea buze roşii care ştiau mereu să zâmbească până în suflet ca o adiere care niciodată nu a durut. Avea piele cu miros de trandafiri şi iubire reavănă. Avea păr negru şi cârlionţat în care îmi plăcea să îmi adorm toată fiinţa. " CU tristete G.

" Cât de legaţi rămânem după ce cuvintele şi gândurile ni s-au amestecat şi noi ne-am amestecat până la a simţi cum creştem unii din alţii şi unii cu alţii până la a simţi că privim lumea cu sentimentele celuilalt? Cum să te dezlegi de şoapta care trebuie să-ţi spună ea că albul e alb pentru ca albul să fie alb şi pentru tine după ce ai auzit că la fel i se întâmplă şi ei? Cum ai putea accepta ca din cauza ta în viaţa cuiva să nu mai fie clar albul şi albul tău să nu mai ştii ce e? Cât de legaţi rămânem de cei care ne fac să înţelegem câtă durere este în a ne dezlega de noi înşine?"cu tristete G.M.

Am facut tot ce am crezut ca e bine ca o mama pentru un copil,puiul meu...te-am iubit dragule ,mult ...nici nu pot sa -ti spun dimensiunea dragostei mele ! Acum...te plang neicetat,gandul si privirea mea te cauta peste tot ,in drumul meu !Te caut in nori si stele,in petale de trandafiri ,in linistea trista ...poate iti aud vocea sau iti simt pasii ! Dar ...dorinta mea nu se indeplineste,ma trezesc iar realitatea e durere si suferinta ! Silvia mama lui Silviu

"în ziua aceea soarele n-a vrut sa răsară a răsărit într-un târziu palid ca luna amară m-am întrebat întotdeauna de ce n-a mai crescut iarbă pe urmele pașilor săi niciodată ...COPIL FRUMOS SI BUN:(