Ma gandesc de multa vreme sa sun sa sa scriu mamei, tatalui, Oanei...mereu ma opreste o violenat durere, fiindca l-am iubit foarte mult pe acest scump var al meu...ma conducea seara la tramvai, pe ger, la Bucure´sti, si imi vorbea despre matematica..Pasiunea lui, seriozitatea muncii sale, daruirea exceptionala in tot ce facea imi lipsesc. As vrea sa gasesc "cuvinte potrivite" si sa vin la Bucuresti intr-o zi, sa-l vizitez in casa sa eterna si sa-i imbratisez pe cei dragi...Respect atat de mult durerea familiei, incat nu indraznecs sa-i contactez, inca, pe dna Nina, pe dl Puiu, si, mai ales, pe tine, draga Oana, a carei durere o simt fara grai si fara distanta...
Cu dor si cu mare tristete,
Monica
Postat de Monica Vlad din Sibiu, la data 08 Martie 2011
