Mihaita am fost bolnava si nu am putut sa intru am fost numai pe la spital mi-a fost dor sa-ti vad privirea .zilele astea m-am gandit numai la tine si acum ma bucur ca am reusit sa-ti trimit un buchet de flori. Am nevoie de tine si stiu ca vei fi alaturi de mine.Da-mi tu puturea necesara sa trec cu bine peste tot.te sarut

...lumanarele....stiu cat de mult le place copilasilor sa sufle in lumanarele....dar si sa le aprinda......eu le-am aprins....poate TU...Mihaita...te vei bura sa sufli.....si atat de mult sper...ca...Minunea Mea...Cristiana...sa te ajute si sa rada..vazand cum te bucuri.....oare sunt doar vise???...poate ca totusi....poate ca totusi.....este asa...cum visam......

Nu contează cât de mult timp va trece, nu voi înţelege acest lucru,cuvintele mele nu pot exprima,cat de mare e durerea mea.Mama si cu tata nu stiu ce sa mai faca,cum sa-si mai traiasca viata fara tine.Vei fi mereu o parte din noi,nu conteaza unde esti.Imi place sa cred ca dansezi,undeva sus intre stele,ca ma privesti si imi esti aproape...Vei fi mereu copilul meu iubit,viata mea nu va mai fi niciodata la fel,dar sper ca intr-o zi vom fi iar impreuna,cum eram pana sa te imbolnavesti.Pana atunci eu sper ca tu nu mai esti in durere,ca esti intr-o lume cu povesti,o lume perfecta pentru varsta ta.Deci distreaza-te copilul meu iubit,si priveste-ne de acolo de sus,tu vei sti mereu cat de mult noi te iubim.

...un buchetel de flori albe..pentru TINE....Ingerasul Mamei TALE..." mama TA Supravietuitor"....

Iertare-Ţi cer Mă rog la tine, Doamne, şi mă-nchin Cerşind în lacrimi a Ta îndurare, Mă iartă de păcatul meu cel mare, Ridică-mă în sufletul divin. Te-am acuzat cu ură-ncrâncenată Şi socoteală Ţi-am cerut să-mi dai, De Tine mă simţeam ameninţată Şi Ţie îţi spuneam că milă n-ai. Când pe furiş în pumni plângeam Tăcerea să n-o tulbur cu suspine, Balanţa lumii strâmbă blestemam Şi vina toată-o aruncam spre Tine. N-am înţeles atunci că m-ai iertat Şi n-am ştiut ca toate au un rost, Că planul Tău pe mine m-a schimbat, Că m-ai întors din drumul meu anost. Pe calea către care m-ai împins Eu n-aş fi apucat-o niciodată. Dojana Ta cu care m-ai atins M-a preschimbat în altceva pe dată. Acum sunt a Ta fiică, acum eşti Tatăl meu, Căci înţeleg durerea ce astăzi m-a-nălţat. Precum îmi dai Tu mie aşa voi fi mereu, Oricât de greu îmi pare de-acceptat. Şi sper în toata clipa ca să merit Să ma ridici în slava Ta de seamă, Să-mi întâlnesc odorul meu iubit Ce l-ai luat din braţele-mi de mamă.

Ingerasii Îngeraşii sunt copii Cu-aripioare de lumină, Parcă-s fluturi argintii În a raiului grădină. Nevăzuţi ei zboară lin Şi se-ascund în nori de vată De-a lor cântec ceru-i plin Şi ciupesc a lunii roată. Zâmbitori şi fericiţi Merg şi ei acum la şcoală. Alfabetul cel cu sfinţi Maica bună-l ţine-n poală.

Durere si speranta Pamantul s-a deschis ca un abis, Ce-ar vrea sa-nghita viata mea, Incurc prezentul cu trecutul, Si nimeni nu ma poate ajuta... Ca un ecou al fericirii, In minte imi rasuna inca pasii tai, Si un copil, vai, striga mama! Offf Doamne, nu e glasul lui... Si-mi amintesc si-mi este dor, Ridic ochii spre cer usor, De ce, Doamne, de ce el??? Sau spune-mi TU: De ce copiii mor??? As vrea sa ma trezesc fara durere, Sa pot s-adorm si fara lacrimi ... Sa pot sa cred ca maine va fi bine, Sa pot sa ma indrept iar catre Tine!

...doua Luminite calde....langa cele aprinse de Mamicuta TA, Mihaita...Scump!....si pentru Cristiana!.... eu Atat de Mult Sper...ca Energiile Voastre...se tin de mana.....NIMIC NU ESTE INTAMPLATOR!...si.....eu....prea mult simt... exact ca Mamicuta TA!......

'' O femeie care îşi pierde soţul ei se numeste văduvă, un barbat care isi pierde soţia este un văduv, un copil care îşi pierde părinţii săi este un orfan dar nu exista deloc cuvinte pentru un părinte care îşi pierde un copil ...''

....doua Luminite....una pentru TINE...Mihai...si una pentru Cristiana ...nu stiu de ce ?...dar am uneori o viziune.....pe Cristiana Mea...cu TINE de manuta.....undeva in visele Noastre...ale celor care va IUBIM!!!