„Eram student la Iaşi în anii comunismului. Tata venea duminica pe la noi. Adesea ne duceam la Mitropolie. Mi-amintesc prima slujbă, în care a predicat mitropolitul Teoctist. Nu-mi venea să cred că pot exista astfel de manifestări, când nouă ni se spuneau la şcoală tot felul de ciudăţenii în legătură cu religia. Când l-am auzit vorbind pe mitropolitul Teoctist, s-au cutremurat toate în mine. Blândeţea, adâncimea, tâlcul, dar şi seninătatea vorbelor rostite, pe de o parte, şi atmosfera din Catedrala mitropolitană, şi mulţimea ierarhilor cu vestimentaţia lor, şi mitrele acelea purtate de nişte oameni pe care-i vedeam pentru prima dată, pe de altă parte, îmi dădeau sentimentul că nu sunt pe pământ. Că toate cele care mi se spuneau în şcoală constituie o realitate paralelă, stearpă, rece şi lipsită de ceea ce mi se părea aici, în catedrală, substanţă vie. Doamne, piatră dacă ai fi fost, tot te învia glasul acela în care cuvintele curgeau ca un cântec minunat ce-ţi pansează toate rănile, îţi îndepărtează definitiv întreaga durere, îţi aduce tot ceea ce-ţi lipseşte, alungă tot ce-ţi este potrivnic, te îmbracă în flori şi-n mireasma lor şi pe dinăuntru şi pe dinafară, îţi aduce cerul pe creştet ca să-i simţi mângâierea. De atunci, simt cerul lângă mine“. (prof. univ. dr. Ioan P. Viziteu)Cuvinte rostite de domnul profesor la moartea Preafericitului Patriah al Romaniei.

Cuvintele acum sunt prea sarace pentru a explica cine a fost si ce a infaptuit cat a avut zile aici pe pamant iar in urma ramane un gol pe care nici universul nu-l poate cuprinde.Noua nu ne ramane decat sa ne rugam pentru ca sufletul dumnealui cel bun si luminos sa ajunga la Tatal Ceresc si sa pastram vesnic in noi tot ce a fost legat de dumnealui.Drum bun suflet ales,Dumnezeu sa te ierte si sa-ti fie tarana usoara!

Tocmai am aflat. Inca nu mi-am revenit si cred ca nu o sa imi revin prea curand. Trebuia sa ne intalnim saptamana viitoare in Bacau. Acum ma gandesc daca am cunoscut vreodata un om mai dezinteresat si mai amabil. Dar descrierile intotdeauna banalizeaza. Poate ca o poezie ar fi mult mai potrivita. Multa pace si senin dincolo, domnule Johnny !

...cuvintele sant de prisos acum, in aceste momente cand dintre noi a plecat pentru a ne privi de sus un OM,un inger, imi pare nespus de rau si nu am sa uit momentele traite alaturi de ...profesorul drag din facultate, de seful intelegator pe vremea cand lucram la Pram in Electrica, sincere condoleante familiei si Dumnezeu sa-L odihneasca in pace, regrete eterne !