Tată socru, ştim că eşti bine şi vesel. Fii fără grija căci voi avea grijă de portocalele tale. Vom continua într-un spirit bun şi plin de iubire. Te îmbrăţişez! Baiatul tău, Lucian

Eu sunt....Petruţ...Petronel...Petrişor...Pedro...Padre...Petruv... Cum mi-ai mai spus?... Mi-ai spus FRATE... A fost suficient! A fost suficient pentru a te iubi la infinit!!! Revin: Cred ca glumesti cu faya asta pe care ne-o araţi azi!!!

Cele mai multe comportamente in natura evolueaza intr-un mod cunoscut si controlabil datorita unor legi care le guverneaza si care in mare parte sunt cunoscute stiintific. Cateodata insa, exista parametri care ating puncte critice dincolo de care incep sa guverneze alte legi, instabile, greu de descris si de explicat. Ca inginer energetician, Ioan P. Viziteu a evoluat intr-un domeniu critic pentru siguranta unei societati, domeniu pe care l-a inteles si caruia i s-a daruit cu toata forta sa creatoare pentru a cladi si consolida. A profesat intr-o tara care se zbate intre comunism si capitalsim si se afla aproape de marginea unui tanar imperiu. A prins o istorie intr-un punct critic, aproape de vortexuri care au alte sisteme de valori. Eu cred ca a iubit atat viata, meseria, Moldova, tara si oamenii ca a vrut sa ia in sine toate evolutiile tranzitorii, toate vortexurile si sa le topeasca pentru ca istoria sa devina mai blanda, ca legile si sistemele de valori sa fie clare, simple, prietenoase si sa se bazeaza pe repere universale.Gandindu-ma la el, in vine in minte un citat, invatat de mult, despre un poet drag noua. Aici, cred ca ar evoca mai degraba lumina dintr-un OM: “Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate, si cate o stea va vesteji pe cer in departari, pana cand, acest pamant sa isi traga toate sevele si sa le ridice in teava fina a unui crin de taria parfumurilor sale”

Condoleante familiei si fiicei Ioana.

Colectivul de profesori de la Catedra de Energetica si Inginerie Electrica din cadrul Universitatii Vasile Alecsandri din Bacau deplange pierderea colegului si prietenului lor, prof.dr.ing. IOAN P. VIZITEU. Recunostinta vesnica celui care a pus bazele invatamantului superior energetic din Bacau

IONELUL MAMEI, PUIŞORUL MEU DRAG, DE CE-AI PLECAT AŞA CURÂND? NU TE-AI GÂNDIT LA MINE DELOC? CUM CREZI CĂ POT SĂ TRĂIESC FĂRĂ TINE? PENTRU MINE SOARELE NU MAI ESTE SOARE, ZILELE SUNT AMARE ŞI PUSTII,IAR ÎN SUFLET AM O GAURĂ IMENSĂ CE MĂ LASĂ FĂRĂ PIC DE PUTERE... DOAR GÂNDUL CĂ DUMNEZEU TE-A SCĂPAT DE DURERE MĂ MAI ŢINE. CĂ ALTFEL, N-AŞ PUTEA SUPORTA PLECAREA TA! SĂ NU MĂ UIŢI, COPILE BUN ŞI DRAG !

Ma gandesc la tine...