într-un cer, un alt cer ninge din oraş în oraş, din curcubeu în curcubeu, din fiecare al doişpelea cuvânt (pus sub frunte drept fereastra drept sfânt). si iată: un pom se măsoară cu un pom un câine se măsoară cu un câine un infinit se măsoară cu un infinit si întotdeauna o balerina se măsoară cu o balerina. tu deschizi umbrela si iţi aduni restul de elemente ramase nemăsurate. (inima mea se măsoară cu inima ta, sângele meu se măsoară cu sângele tău) Durerea mea nu se poate masura ,aduna scadea ,imparti doar inmulti:( Cu drag din drag:(

..TE IUBESTE MAMIII!!!!

Uneori te privesc adormind incolor intre cearşafuri albe presupuse intre mâine si ieri si nici un fulg nu mai atingea zăpada si cădeam nesigura in scaunul gri strivind ţigara intre degetele sau in buze uneori, atât de frumos iţi mişcai umărul drept si apoi umărul stâng trăgând peste tine următorul anotimp si următorul cântec si setea mea viitoare si fumul desenând altare si o mie de lumânări aprinse in tristeţea mea actuala si viitoare! Cu drag:(

pentru o ingerutza minunata ...cu mult drag!!!!

...

....vine Noaptea!...DRAGOSTE!!!....este asa de grea Noaptea....cand stiu....ca ...dimineata....TU....nu esti Aici!!!! ..TE IUBESTE MAMI!!!!

am sa plec iarasi, ca o iarna innodata la capete sa nu-mi iasa afara ramuri golite ...si tu ai sa pleci; ai sa te desprinzi de mine, ca frunza pribeaga, ninsa pe vatra. te voi strange in pumn te voi tine in brate sa simt cum imi curgi pe umeri, pe gat si pe frunte. am sa umplu clepsidra cu fluturii nostri nebuni; am s-o port pe sub haine prabusind cate-un munte, netezind cate-o vale. stiu, ai sa plangi cu genele-n tamplele mele si lacrimi cu zimti imi vor inunda pajistile inramate in cochilii de scoici. vom trece in riduri cum c-a mai trecut o iarna cu fumigei si struguri copti. acum, inca mi-e bine; ma copleseste prezentul iti port iubirile adanc rasucite in sange voi pleca iarasi spre un sud incert. in haos de carnaval, imi voi lepada dorinte crapate de frig ma voi prelinge in stresini incet, rugator si cu iubirea de pasari in cuiburi de vrabii- imi voi face culcus pentru somn cu mana la gura. iti vei lua partea ta deiarna cu pasari varate-n desaga iar eu, voi pandi orologii o sa-mi fie prea dor, prea frig si prea greu sa iernez prabusita. acum, nu mai stiu draga mea decat c-am sa plec, decat c-ai sa pleci si nimic altceva. Cu drag!

Puiul mamei tale drag...Esti asa de frumoasa, Carmina!

...astazi...este o zi...ca multe altele...in care ...nu ma pot desprinde de Imaginea TA...Amintirea TA!!!...de TINE!!!....si plang...si plang...si nu mai pot... de DORUL de TINE!!!!!...si TE IUBESC!!!...mai mult decat tot Infinitul!!!....nu gasesc alta comparatie.....TU esti..TOATA !!!....aici in Sufletul Meu!!!.....uneori am sentimentul...ca vei reusi sa iesi...si sa te vad...aici..langa mine......ESTI TOATA!!!....cu trup si suflet...in interiorul fiintei mele......MINUNEA MEA!

nu plange, mama! ai sa ramai cu tata in tara tuturor si-a nimanui, sa-mpingeti durerea pe aleea spre mine nu plange, mama! o sa veniti zilnic chiar si de doua ori sau trei si-amandoi veti sta sub biciul ploii privind in ochi bufnitcica sau pe cei care sunt ACOLO pe frunze de mesteacan, o sa sculptati miniaturi de prins in panza de paianjen. stiu, c-o sa priviti la umbre ascunse in fotografii; stiu, c-o sa-mpingeti lacrimile sub pleoape nu plange, mama si sterge-ti lacrima-apasata! nu-mi demonstra ca viata-i doar un loc de veci platit cu un salariu ingrat de invatatoare! ma doare locul gol din piept dar cel mai mult, ma doare caderea celor drag nu plange, mama! ai sa ramai cu tata sa povestiti ca la gradinita un basm cu Harap-Alb... veti umple locul dintre voi cu inimi scoase la la plimbare nu plange, mama! o sa astepti mereu sa sune telefonul in antreu si dincolo de receptor o sa murim putin cate putin si voi si noi si toti cei ce-am plecat de-acasa. ne vom vedea de sarbatori! copilul ce am fost, ti-l las in custodie. invata-l iarasi alfabetul si poezia vietii pe de rost; canta-i refrenul primelor iubiri, iar ora zero a timpului ramas, ti-o las tot tie... decat sa vad cum strangi din umeri, alba-n obraz, neputincioasa, decat sa vad cum numeri locurile goale de la masa, mai bine plangi! mai bine strangi in ochi tot plansul lumii la un loc. dar...ce folos? Cu drag din drag!