....DRAGOSTE!....orisice fac...orisice spun...inlauntrul meu...este un strigat neintrerupt : " VREAU SA DAU TIMPUL INAPOI!!!!...as sti ce sa fac...sa te salvez de la o soarta nedreapta....acum as sti!!!"...asa simt...asa cred...neincetat!!!!.......TE IUBESTE MAMI TAU!

"mai spune-mi că nu e realitatea mea ciupeşte-mă să redevin iar simţ otrava-n valuri cucereşte bastioane deconectandu-mă de azi m-aruncă ȋn abis iubirea umblă-n zdrenţe şi cerşeşte o rază de speranţă, dar uitarea n-a ferecat ferestrelele iar cerul ȋşi poartă mai departe-nstrăinarea un verde vegetal se scurge-n boabe şi fură sfera absolutului din noi mi-e viaţa un pustiu ȋn care vântul mă spulberă, că sunt al ei ratacire soarele despuiat de-a sa lumină străbate cerul obosit ȋn van pecinginea se-ntinde, roade-n suflet pământul strigă şi se surpă-adânc ȋn noi tobele bat şi-acoperă stupoarea cu care ochii se ascund ȋn amintiri nici plecarea nu mai are suflu şi putere să cearnă-n suflete schiloade amăgiri frumosul cade secerat ȋn şanţuri parfumurile-s scrijelite ȋn tăceri cu rogvaivul şters din amintire sunt doar o umbră nevopsită-n ieri " Cu drag G.

"E noapte și în cuibul tău de vise călătoare De nicăieri, în zbor, sosește-un porumbel Purtând în cioc un fir de foc din foc de soare: Când va sosi să-l îndrăgești, căci eu sunt el... Privirea ta sclipind a diademe de sărut Se pierde-n bezna nopții-adânc sub pleoape Când trece-un fulg în zbor... Ți s-a părut, E porumbelul însetat ce vine să se-adape... Și de pe buzele-ți secate de dor nesărutat Ființa-porumbel din visul tău candid, rebel Îți fură un sărut aproape umed de uscat Ca într-un bolero nostalgic de Ravel... Tu dormi somn zbuciumat de inocentă Când eu, o umbră albă m-apropii, mă aplec Și-abia te-atinge umbra-mi... Fii atentă, Acum chiar te sărut și nu mai vreau să plec. Dar dormi, visezi în vis că mă visezi... Și poate chiar e-un vis, sau amintire poate.. Ce poate știi un porumbel pe care nu îl vezi Decât pe cer, zburând sub rătăciri de pleoape? " Cu drag G.

.....DRAGOSTE!...TU...esti undeva....nu se poate sa se fi terminat totul aici....va trebui doar sa ma ghidezi...unde sa te gasesc....ma voi duce pana la capatul lumii sa te caut...imi trebuie doar un semn de la TINE!!!....nu ma va convinge nimeni ca nu este asa.....nimeni nu poate sa intelegeaga cu adevarat....cat de mult TE IUBESC!...doar noi doua stim asta!...MINUNEA VIETII MELE!!!...PUISORUL MEU DRAG!

Noapte buna Cris!..am privit cerul plin de stele...cred ca este si asta un mod de a comunica..ma gandesc ca te vad acolo si imi zambesti..e mai usor asa..cateodata...te iuby!

"beau ceai verde roşu albastru muşeţel mentă seminţe de in fierbinte călduţ sau cu gheaţă fiert sau doar infuzat beau ceai nu foarte mult e doar a doua sau poate a treia nu cred să fi băut mai mult de atât în ultima lună dar cine mai ştie precis cine să numere eu nu sunt ocupată să beau un ceai şi încă un ceai totdeauna din cana cea albă pictată cu inimi şi am ajuns să savurez ceaiul aşa cum savuram o ţigară fumată cu tine la ore imposibil de albe şi mici şi parcă aş vrea să-ţi mai strig că mă las de fumat şi de tine de tot ce mă ţine departe de crisalida din care-am zburat să râzi şi să râd să îmi fie dor de ceva ca de tine beau ceai noaptea începe să fie de vară amirosind a floare de tei şi a flirt şi poate-aş lăsa toate gâzele să îmi zboare prin sânge prin pori şi prin vene dar cana mea pictată cu inimi se cere umplută mereu şi n-am timp beau ceai la ore imposibil de albe şi scriu poem de citit pe nerăsuflate cu mireasmă de tei" Pentru iubire ,cu drag G.M.

"în călătoria asta nu pleacă decât ochii curioşi avem perne de pene pufoase şi mari cât toată Calea Lactee pentru fiecare nas cârn am în buzunar pus deoparte cel mai fin praf de stele" aşa striga cu glasul de taină în vreme ce patul ei aproape uriaş primea pasageri în pijamale de gală şi la bord erau încărcate albume şi cutii de pantofii cu poze color sau sepia dând pe dinafară de atâta poveste pornim plângăcioşii nu au voie la bord" corabia noastră aluneca peste timp spre ţinuturi cu totul şi cu totul aparte şi ea devenea tot mai mică mai mică până când ajungea o zânişoară cu ghetuţe de lac" Cu drag G.M. "în călătoria asta nu pleacă decât ochii curioşi avem perne de pene pufoase şi mari cât toată Calea Lactee pentru fiecare nas cârn am în buzunar pus deoparte cel mai fin praf de stele" aşa striga cu glasul de taină în vreme ce patul ei aproape uriaş primea pasageri în pijamale de gală şi la bord erau încărcate albume şi cutii de pantofii cu poze color sau sepia dând pe dinafară de atâta poveste pornim plângăcioşii nu au voie la bord" corabia noastră aluneca peste timp spre ţinuturi cu totul şi cu totul aparte şi ea devenea tot mai mică mai mică până când ajungea o zânişoară cu ghetuţe de lac" Cu drag G.M.

.

.....tristetea m-a doborat..IUBIREA MEA!....am fost bolnava si incapabila sa mai pastrez legatura cu lumea reala...." reala?"...nu stiu...dar am revenit...aici pe " Carticica TA"....sa le multumesc tuturor celor care nu te-au uitat!!!!....Te Iubeste Mami TAU!....zi si noapte nu ma pot gandi la nimic altceva....decat la TINE!!!!....doar la TINE!....

CRIS.. SOMNIC LINISTIT..SOMNIC USOR, MAMI LUI CRIS..VA IMBRATISEZ DIN TOT SUFLETUL!