mi-a încremenit clipa în pleoapa dorului de fiinţa ta, iar lacrimile-mi stau la uşa sufletului aşteptându-te stau şi te-aştept pe marginea ferestrei în care secunda priveşte departe spre zarea cerului unde talpa iubirii îşi scaldă buzele şi zâmbetul, iar tu mă ţii în sfârşit în braţe mă alinţi şi mă priveşti ohh!!! cât de lungă e eternitatea clipelor în care eşti departe de mine şi cât de crud îmi doresc să se oprească ticăitul infernal al timpului într-o clepsidră iar eu să îmi aşez capul pe pieptul tău unde inima ta pulsează strigându-mă prin fiecare bătaie iar eu te privesc şi-mi doresc să îmi umplu privirea de tine cu clipa infinitului în care nu există dor de tine

se aude sfâşietor clopotul bisericii cum bate crud inchizând dreptul la zâmbet dar moşneagul din colţ îmbrăcat în zdrenţe a spus că: "bate anunţând ocupat în inima ta" iar eu mi-am amintit că nu te-am visat încă înger drag, iar tu vei deschide uşa şi vei striga: "am ceva de spus în apărarea noastră ne iubim şi nu ne-am visat visul nu ni s-a lăsat dreptul la noi, iar noi, ne aparţinem ea e mireasa pierdută şi găsită în sufletul meu adânc pusă acolo dinaintea lumii şi înaintea sfârşitului"

"te tin de mana si iti simt inima pulsand in palma iti simt privirea incalzindu-mi sufletul nu se poate sa ma insel... nu se poate ca la capatul acelei tineri de mana sa nu fii tu... nu uita... ti-am simtit inima pulsand in palma... ti-am simtit in palma curgand lacrimi din ochii sufletului si asa... am stiut mereu sa te regasesc oriunde ai fi fost ingerul meu ! "

"...si...ma intreb...cum s-au putut intalni...un inger si un elf...la marginea frumusetii...a neantului...acolo unde totul e uitare...unde mugurii ingheata inainte de a se deschide sa ne incante...unde copii sunt ucisi inainte de a fi conceputi...unde se termina totul... ...dar...ei se tin de mana...iar ochii lor arunca luminite...inimile le canta...privirile lor danseaza ca niste fluturasi...sarutul este ca o caldura molipsitoare...care au facut sa reanvie spiridusii....sa existe paduri fermecate...ape cristaline cu pestisori fermecati...copaci inalti in care zanutele canta si zboara fericite printre flori si muguri...au facut sa existe ceasuri fara minutare si secundare...au facut sa existe...fericirea...iar neantul...se retrage...si oamenii parca se trezesc...acolo este doar...iubirea....si luna pe fruntea lor...si visele care nu stiu sa moara...si ....existam noi... "

" ...in alta viata poate am fost elf, iar in viata asta m-am nascut om, dar niciodata omul nu a uitat ca a fost elf, iar elful nu a uitat ca s-a nascut om...sunt legati mereu prin modul in care traiesc atata vreme cat traieste visul...frumusetea...iubirea... ...nu sunt perfecta...nu am fost si nu voi fi...nici nu cred ca tind spre perfectiune...dar imi place sa stiu ca ceea ce simt este bine...este folositor celor din jur...ca inima ma ghideaza...ca sufletul imi sopteste...iar ratiunea zice "da" doar atunci cand totul este...impecabil. ...as fi vrut sa culeg lacrimile oamenilor pe palma si sa le pun undeva sus...pe un nor...sa pluteasca...sa nu ii atinga decat ca o ploaie calda de vara...ca o fericire sublima...sa pluteasca...sau sa le ascund in mare...sa ne cufundam cateodata talpile in ele atat cat sa le simtim ... fara sa ne doara... ...as fi vrut sa pun zambetul si fericirea ca sa traiasca in sufletele lor...dar oamenii sunt prea grabiti ca sa stie sa se opreasac pentru o clipa ce ar putea fi o viata...as fi vrut sa pun luna pe fruntea lor ca sa poata visa...dar oamenii nu vor...pentru ei noaptea e facuta pentru vise...iar ziua e facuta pentru uitarea lor... ...cata desertaciune...cata goliciune...si cate iubiri uitate in vise nenascute inca...si..nu pot decat sa plang...pentru ca in fiecare zi..in globul de frumusete si iubire....mai cade o petala...mai piere o luminita...mai moare un spiridus...si...ma doare sa vad cum viata dispare incet..incet...sub pleoapele grele de nefiinta...de moarte prematura si incinerare suflteasca... "

...ti-as spune atat de multe dragostea mea...atat de multe, dar ma simt neputincioasa in fata puzderiei de sentimente frumoase si minunate care ma invaluie si....parca nu pot spune decat ca...TE IUBESC ! te iubesc profund si sincer...te iubesc si atat...ingura definitie a iubirii cred ca e doar iubirea si poate...noi doua...eu si tu...te iubesc...neconditionat...ma bucur doar ca existi...si esti ingerul meu...

"...buna dimineatza vis frumos...cum ai dormit?...eu m-am trezit printr-o raza de soare...dupa ce am alergat deasupra lumii si am dansat in talpile goale pe nori...si am sarutat luna pe frunte...si am mangaiat stelele cu buzele...dimineatza...dimineatza..stiu ca pasarile canta cel mai frumos...soimul tipa cel mai tare...vantul se joaca nestingherit...departe de forfota zilei...cand oamenii uita sa viseze...si tot ce exista este uitarea....Ma gandesc la zilele in care esti si tu plecat...iar monotonia zilei te duce departe de mine...atunci as vrea sa te iau de mana...sa ne plimbam prin roua racoroasa...sa iti arat frunzele copacilor...sa te sarut sub razele stinghere ale soarelui...si sa iti spun cat de mult te iubesc.. ...stii am stiut din prima clipa ca tu esti iubirea mea...dupa modul in care mi-am simtit inima batand...dupa modul in care m-am trezit zambind mergand pe strada...dupa modul in care imi canta privirea...dupa modul in care imi dansa gandul...dupa modul in care am vazut lumina din ochii si sufletul tau...dupa toate acestea am stiut ca ...esti tu."

"am vrut sa zbor dar, mi s-a frant aripa in geamul de la suflet si...am cazut pe podeaua plina de iarba uscata si flori rupte iar, copacul meu plange si se tanguie caci vantul s-a suparat si il loveste cu putere i-a rupt crengile si i-a imprastiat frunzele, iar mie incepe sa imi fie somn de tine si de mine din nou! " cu mare tristete draga mea Cristiana ai plecat acum 5 ani ,suflet bun si atat de tanar ,ai grija de noi cei care am ramas aici atat de tristi si bolnavi de dorul tau.de mami si tati de toti cei ce te au iubit atat de mult :(

...

...O floare pentru tine CRISTIANA!