Totul e marginit ...durerea, nu ...nu stiu cum sa te gasesc , nu stiu cum sa te caut , dar simt uneori o voce in vant , care-mi sopteste despre tine ...te simt iin inima si gandul meu ce ma face in tacere sa te astept mereu ...de si- ai plecat , in mine n-ai apus !

E toamna in sufletul meu de cand ai plecat ...dar stiu ca esti acolo , cer , soare , stele , esti vis , esti dincolo de amintiri ,picatura de ploaie,licarire stinsa , fara chip , dorul nestins ....stiu ....

Te caut printre caderi de frunze , te caut neincetat...si nu te gasesc si tot te caut ..ma intreb mereu de ce tocmai toamna este mai trist ?esti o frunza ce zbori in univers , esti infinita iubire , aripa ranita de al destinului demers , esti lacrima de dor ce se prelinge spre abis .....

Cand mi-e dor , te regasesc pe o petala de suflet , intr-un ciob de inima , pe marginea eternitatii ...ai plecat , nu te-ai mai intors , te strig in continuu , ma doare si mi-e frig ...ai plecat ...de ce ?

Cu tot ce ai fost imi treci prin amntire si timpul gol mi te aduce-n gand tacut ! as da la schnimb , oricand , cu bucurie , prezent , si viitor pentru trecut ...de cand ai plecat zilele sunt mai lungi si in curand va veni iarna . insa mi-e dor de tine, cel mai mult dintre toate .....

Privesc in jurul meu , e tacere si imi este greu ...a trecut atata timp de cand ai plecat si fara tine nu o sa mai fiu niciodata eu ...in absenta ta doar eu lipsesc din mine , tu niciodata ....esti cu mine ...

Alexuta , o parte din mine a plecat cu tine si o parte din tine a ramas cu mine ...Acum zbori printre stele , prin lumina ,....Eu sunt aici ...e frig afara , e frig ,iar eu te strig , ca-i frig si la mine in suflet , in zadar te chem , zborul tau s-a risipit in vesnicie ....

Daca mi-ai fi din nou aproape , toamna asta ce ma doare , n-ai mai lasa sa-mi fie zorii aizberg de ere glaciare ... dar tu nu simti esti prea departe , cand amintirea mea te cheama ...te cheama ...si ma doare ...

S-a dus albastrul cer senin , si primavara s-a sfarsit ....tu n-ai venit ! te-am asteptat in lung suspin si tu n-ai venit ! si vara si noptile ei , s-a dus si campu-i vestejit , si tu tot n-ai venit ! a venit toamna , frunzisul tot e ravasit si tu tot ....nu mai vii ! te astept , te astept ....

Ai plecat ...pentru acesta durere nu exista cuvant fara tine , tacerea devine un gand si doare amintirea , fara tine iubirea , e numai in rai fara tine ...e mereu amintire si tacere ...