Mihaela Valentina Runceanu, un artist vesnic viu in muzica usoara romaneasca, s-a nascut pe 4 mai 1955.
In copilarie, Mihaela si-a schimbat domiciliul de multe ori datorita locurilor de munca ale parintilor sai. A inceput scoala primara la Orbeni, unde si-a descoperit si pasiunea pentru vioara. La mijlocul clasei a doua, dupa o noua schimbare de domiciliu, Mihaela continua cursurile la Scoala elementara de pe langa Liceul de muzica si arte plastice din Buzau, liceu pe care il termina ulterior ca sefa de promotie.
In timpul liceului isi incepe cariera muzicala, cantand in orchestra simfonica a orasului, la vioara a doua, apoi la vioara intai, sub indrumarea directorului Constantin Tomescu si ulterior a profesorului sau de teorie si solfegiu, Tiberiu Tanase.
Tot in timpul liceului apare si prima recunoastere publica a Mihaelei ca solist de muzica usoara, in anul 1972, cand castiga premiul "Tineretea buzoiana" cu piesa "Anilor" de Petre Magdin. Anul urmator vine pentru artista cu o noua surpriza, aceasta reusind sa cante la Praga alaturi de Laurentiu Cazan.
La terminarea liceului este admisa la Conservatorul de muzica "Ciprian Porumbescu" cu media 9,95. In paralel, urmeaza cursurile Scolii Populare de Arta din Bucuresti, clasa de canto.
Din 1975, Mihaela Runceanu incepe sa se afirme ca o mare voce a muzicii usoare romanesti, castigand numeroase premii - Premiul I la Festivalul "Constelatii valcene" si "Lotca de aur", premiul II la "Festivalul artei studentesti" si la concursul "Bucuresti '76". Urmatorul pas in cariera artistei este imprimarea primei melodii pe L.P-ul "Slagarele anului 1976".
In 1976 absolva Conservatorul si incepe, in paralel cu cariera muzicala, cariera de profesor. Pe plan muzical, Mihaela colaboreaza cu diferite formatii (Solaris si Mefisto) si chiar face parte dintr-o formatie - Nona, in aceasta perioada imbogatindu-si repertoriul cu piese internationale.
Din anul 1980 devine profesoara de canto la Scoala Populara de Arta din Bucuresti. Multi dintre elevii sai au devenit ulterior artisti celebri: Carmen Trandafir, Adrian Enache, Madalina Manole, Nicola, Miki.
In paralel cu activitatea de profesoara, cariea muzicala a Mihaelei este in continua ascensiune, devenind unul dintre cei mai solicitati interpreti. Valoarea sa artistica este recunoscuta in continuare prin nenumarate premii, iar din 1982 cand apare primul slagar al Mihaelei "E-adevarat iubirea mea", aproape toate melodiile interpretate de ea devin celebre "De-ar fi sa vii", "Nu, nu mai vreau sa stiu", "Sa crezi in dragostea mea", "Tu nu vei stii niciodata", "Nu stiu cum m-am indragostit", "De-ar fi sa vii", "De cate ori iti spun la revedere", "Iarta", "Fericirea are chipul tau", "Eu nu te-am uitat" etc.
In 1988 lanseaza melodia "Pentru voi, muguri noi", aceasta fiind cosiderata ulterior emblema Mihaelei Runceanu. Pe parcursul acestui an, cariera Mihaelei atinge apogeul, aceasta participand la numeroase festivaluri de muzica usoara si sustinand zeci de concerte. Ultimul spectacol al artistei a fost la Turda.
Dupa lungi asteptari, pe 30 octombrie 1989, Mihaela primeste in sfarsit vestea lansarii albumului "Pentru voi, muguri noi", iar in doar doua saptamani vanzarile ating o cota fabuloasa.
Vestea mortii artistei a fost un soc pentru familie, prieteni si fani. Mihaela a fost atacata in noaptea de 1 noiembrie in garsoniera sa, Romania pierzand odata cu Mihaela Runceanu o voce exceptionala si un interpret de prima clasa. Mihaela Runceanu a fost inmormantata pe 4 noiembrie 1989 in cimitirul Dumbrava din Buzau, nu departe de celebru grup statuar "Rugaciunea" al lui Constantin Brancusi.
Dupa decesul Mihaelei, ca dovada a faptului ca artista nu a fost uitata, in mai 1990 a fost infiintat Fan Club-ul sau, acesta fiind si primul din Romania.