Gellu Naum (1 august 1915, Bucuresti - 29 septembrie 2001, Bucuresti ) a fost un poet, prozator și dramaturg român, apartinand ultimilor mari suprarealisti europeni. Gellu Naum a fost fiul poetului Andrei Naum, cazut in luptele de la Marasesti. In 1926 intra la liceul "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, unde incepe sa scrie versuri in urma unui pariu. Debuteaza cu doua poezii publicate in "Cuvantul".
Intre 1933 si 1937, Gellu Naum urmeaza cursurile Universitatii din Bucuresti, studiind Filozofia. La indemnul prietenului sau, pictorul Victor Brauner, pleaca in 1938 la Paris, unde isi continua studiile de filozofie la sorbonna, pregatind o teza de doctorat despre Pierre ablard (teolog si filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de Andre Breton. Intors in tara in 1939, va fi mobilizat si trimis pe frontul de Rasarit. In 1941 se constituie grupul suprarealist roman (alcatuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu si Paul Paun), a carui activitate deosebit de intensa intre anii 1945 si 1947 il va face pe Andre Breton sa afirme: "Centrul lumii (suprarealiste) s-a mutat la Bucuresti".
Dupa 1947, in conditiile impunerii Realismului socialist ca unica forma permisa de exprimare in literatura, grupul se destrama iar pentru Gellu Naum incepe o lunga perioada de privatiuni si tacere. Isi castiga existenta din traduceri (Denis Diderot, samuel Becket, Henri stendhal, Franz Kafka etc.). Dupa 1968 poate publica din nou. Scrie succesiv o serie de volume care ii aduc o binemeritata dar tarzie recunoastere.
Este invitat sa tina lecturi publice in Germania, Franta, Olanda si Elvetia. Opera sa este tradusa in principalele limbi internationale, fiind incununate cu premii importante (Premiul special al Uniunii scriitorilor din Romania pentru intreaga activitate literara, 1986; Premiul european de poezie, 1999; The American Romanian Academy Arts award, 2002 s.a.). se stinge din viata la 29 septembrie 2001. Ca si Andre Breton, Gellu Naum a ramas pana la sfarsitul vietii credincios modului suprarealist de a trai si de a scrie poezie, ceea ce dovedeste ca pentru el alegerea suprarealismului nu a fost o optiune conjuncturala, ci expresia celei mai autentice afirmari de sine.
OPERA
Drumetul incendiar, versuri, Bucuresti, 1936; Libertatea de a dormi pe o frunte, versuri, Bucuresti, 1937; Vasco de Gama, versuri. Bucuresti, 1940; Culoarul somnului. Bucuresti, 1944; Medium, proza, Bucuresti, 1945; Critica mizeriei. Bucuresti, 1945 (in colab. cu P. Paun si V. Teodorescu); Teribilul interzis, proza, Bucuresti, 1945; Castelul orbilor. Bucuresti, 1946; Spectrul longevitatii. 122 de cadavre. Bucuresti, 1946 (in colab. cu V. Teodorescu); Filonul, Bucuresti, 1952; Tabara din munti, roman pentru tineret, Bucuresti, 1953; Asa-i Sanda, Bucuresti, 1956; Cel mai mare Gul-liver, Bucuresti, 1958; Cartea cu Apolodor, Bucuresti, 1959; Poem despre tineretea noastra, Bucuresti, 1960; Soarele calm, poeme, Bucuresti, 1961; A doua carte cu Apolodor, ilustrata de autor, Bucuresti, 1964; Poeme alese, cuvant inainte de Ov. S. Crohmalniceanu, Bucuresti, 1970; Poetizati, poetizati, proza. Bucuresti, 1970; Copacul-animal, versuri, Bucuresti, 1971; Tatal meu obosit, poem, Bucuresti, 1972; Descrierea turnului, versuri, Bucuresti, 1975; Cartile cu Apolodor, poezii pentru copii, Bucuresti, 1979; Insula. Ceasornicaria Taus. Poate Eleonora, teatru, Bucuresti, 1979; Partea cealalta, Bucuresti, 1980; Zenobia, roman, Bucuresti, 1985; Amedeu - cel mai cumsecade leu, povestiri, Bucuresti, 1988; Apolodor: un pinguin calator, povestiri, Bucuresti, 1988; Malul albastru, poeme, Bucuresti, 1990. Traduceri: S. Marsak, Mustaciosul vargat, Bucuresti, 1955; V. Rezac, Alarma in strada fierarilor, Bucuresti. 1955 (in colab. cu M. Popp); J. Verne, 20.000 de lege sub mari. Bucuresti, 1955 (in colab. cu L. Donea Sadoveanu; alta ed. 1989); S. Marsak, Casa pisicii. Bucuresti, 1956; idem. Sase de unu. Despre un an scolar. Bucuresti, 1956; E. Maynial, Viata lui J. H. Fabre, Bucuresti, 1956 (in colab. cu A. Carausu); D. Diderot, Opere alese, Bucuresti, 1956-1957; M. Prisvin, Jen-Sen. Pravalul, Bucuresti, 1957 (in colab. cu L. Pop); Al. Dumas, Contele de Monte-Cristo, Bucuresti, 1957 (alta ed. 1985); V. Kataev, Timp, inainte!, Bucuresti, 1958 (in colab. cu I. Dumbrava); Stendhal, Rosu si negru. Bucuresti, 1959; B. Gorbatov, Neinfrantii, Bucuresti, 1960 (in colab. cu M. Roth); S. Marsak, Pentru cei mici. Bucuresti, 1960; M. Solohov, Ei au luptat pentru patrie, Bucuresti, 1960 (in colab. cu A. Ivanovschi); V. Hugo, Omul care rade. Bucuresti, 1961; M. Prisvui, Drumul imparatului. Bucuresti, 1961 (in colab. cu T. Berindei); I. Andric, E un pod pe Drina, Bucuresti, 1961 (in colab. cu I. G. Seber); H. de Balzac, Muza departamentului, Bucuresti, 1962 (in colab. cu T. Ioachimescu); A. Carpantier, imparatia lumii acesteia, Bucuresti, 1963 (in colab. cu R. Nistor); D. Diderot, Romane. Calugarita. Nepotul lui Rameau. Jaques fatalistul, trad., note si prezentari de ~, Bucuresti, 1963 (alta ed., 1985); K. Fedin, Rugul, Bucuresti, 1963 (in colab. cu I. Dumbrava); D. Gilles, Jetoane de prezenta. Cuponul 44, Bucuresti, 1963; P. Naudin, Gloria lui Jacques Fage, Bucuresti, 1963; J. Verne, Goana dupa meteor. Bucuresti, 1963; I. Naghibin, Ecoul, Bucuresti, 1964 (in colab. cu T. Berindei); B. Danielsson, Insulele pierdute. Bucuresti, 1964; W. Disney, Donald la Polul Sud, Bucuresti, 1965; idem, Iahtul lui Donald, Bucuresti, 1965; F. Kafka, Procesul, Bucuresti, 1965 (alte ed., 1993, 1994); J. Prevert, Poeme, Bucuresti, 1965; I. Andric, Povestea cu elefantul vizirului. Bucuresti, 1966 (in colab. cu V. Stoianovici); D. Diderot, Scrieri despre arfa. Bucuresti, 1967; D. Rozenzweig, Louise Miche, Bucuresti, 1967 (trad. versurilor); J. Verne, Uimitoarea aventura a misiunii Barsac, Bucuresti, 1967; V. Hugo, Notre-Dame de Paris, Bucuresti, 1967 (alta ed., 1992); P. Benoit, Atlantida, Bucuresti, 1968; Stendhal, Despre dragoste. Bucuresti, 1968; R. Char, Poeme alese, Bucuresti, 1969; Th. Gautier, Capitanul Fracasse, Bucuresti, 1969; M. Krleza, La hotarele ratiunii. Bucuresti, 1969 (in colab. cu D. Radimac); S. Beckett, Asteptandu-l pe Godot, Bucuresti, 1970; O. Davicco, Poezia, Bucuresti, 1970 (in colab. cu D. Gamulescu); J. Gracq, Tarmul Syrtelor, Bucuresti, 1970; D. Diderot, Scrieri literare, trad. si note de -, Bucuresti, 1972; G. de Nerval, Fiicele focului, Bucuresti, 1974; Stendhal, Rosu si negru, Craiova, 1992; J. Verne, intamplari neobisnuite. Goana dupa meteor, trad. in colab. cu A. Ghitulescu, Bucuresti, 1995.
