Se apropie Craciunul... oricum nu mai e la fel fara tine ....

.....Nu v-am uitat, desi timpul a trecut. Dumnezeu sa va odihneasca in pace !...

Multumim tuturor pentru mesajele si gandurile bune ... Orice plecare aşteptată sau neaşteptată a oricărei persoane, şi cu atât mai mult a unui părinte, lasă în cei rămaşi un gol. Un abis care atrage în sine gânduri, amintiri plăcute, regrete şi multă dragoste. O profunzime a existenţei care condensează timpul şi spaţiul. În această situaţie se vede poate cel mai bine nevoia de credinţa în înviere şi realitatea răspunsului pe care Iisus Hristos, Dumnezeul creştinilor îl oferă. Dacă nu aş crede şi aştepta „învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie” nu ştiu cum mi-aş explica sensul vieţii mele. Până atunci rămâne firul dragostei transpus în rugăciunea pentru cei plecaţi, prin care ne revărsăm în eternitate şi aşteptăm întoarcerea Dumnezeului nostru. Pe curând, tatăl meu!

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Este mereu viu in memoria noastra!

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! Vesnica Pomenire! Am fost in Iasi, in statiune, pe campurile unde tu ti-ai desfasurat activitatea si peste tot mi-am adus aminte de tine, de vorbele tale......de toate si de tot. Nu te voi uita niciodata!

Condoleante familiei. Dumnezeu sa il odihneasca in pace.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

"....unui copil i-au placut atat de mult ciresele incat, ajuns om mare, a creat a treia colectie de ciresi din Europa si a patra din lume...."

Cuvintele sunt de prisos dar nevoia de a te gandi la el, de a-ti fi dor de el te forteaza sa ti-l amintesti zi de zi, mai ales cand dai de diverse fotografii si inregistrari video in care il vezi cat de plin de viata era... spun acum cu convingere: nu era momentul sa plece! "Te iubesc tata!"