Daca ar trebui sa povestesc amintirile cu Daria as putea scrie o carte. Iesirile in oras, intalnirile la mine acasa, vacanta in Grecia, revelioane impreuna, gatitu la ea acasa, iesirile la suc, toate vor ramane in sufletul meu si imi vor aduce aminte tot timpul de cum era ea, vesela plina de viata, optimista, o prietena f buna. Nimeni nu putea fi trist in jurul ei. Ne-am imprumutat haine, am mancat din aceeasi farfurie, am dormit in acelasi pat, ai fost sora mea. Ma simt singura fara tine. Imi pare rau daca ti-am gresit vreodata cu ceva, nu am vrut:( Daca as putea ti-as da ani din anii mei ca sa te mai vad:( Te vom iubi mereu...
Postat de Natalie, la data 20 Februarie 2011
Comentarii (1)
Mama si tata i-ar da toti anii lor ca ei sa ii fie bine...
Postat de Mama si tatal Dariei la 20 Februarie 2011
.. imi aduc aminte ca eram in clasa a 12a... si ma plimbam prin coridoarele CNB-ului.. aud deodata un glas .. un pic ironic dar in acelasi timp foarte glumetz. Era Daria... i se pusese pata pe pantalonii mei si dupa spusele ei "a trebuit sa zica ceva". Dupa un mic schimb de replici am ramas placut surprins ca "fetita aceea"... asa o priveam eu... are mult curaj.. dezinvoltura... si o istetime iesita din comun. Am stabilit atunci ca ramane sa mai vb... si de atunci s-a nascut prietenia mea cu Daria... eram "pokemonul" ei preferat.. cica aveam o cota de piata foarte buna la vremea respectiva...
Of.... si ce ma mai cicalea cu pokemon in sus si pokemon in jos...
Unde esti prietena scumpa??? promit ca nu ma mai necajesc daca ma faci pokemon...Promit...
Postat de Lizarraga_andrei, la data 19 Februarie 2011
