Stim ca orice am zice si orice am face, cuvintele sunt doar o palida mangaiere adusa familiei. Suntem alaturi de voi si de ea. Dumnezeu s-o odihneasca!

Sincere condoleanţe! Dumnezeu sa o odihneasca in pace!

Tarziu in noapte...ma gandesc la VOI...ma gandesc la NOI...si sper ca maine sa aveti o zi ...cu un strop ( stiu ca nu se poate mai mut)...cu un strop mai usoara decat cea de azi...cu sinceritate...

.....pacat ca ai plecat asa repede!chiar daca nu te cunosc,imi pare rau pt tine:((....Dumnezeu sa te ierte!!!!!:((

Daria, tu ai plecat undeva departe de noi, poate prea departe... Dar să şti că pentru noi vei rămâne mereu aproape, aproape de sufletele noastre. Adina, Bebe, m-am tot gândit la ce aş putea să vă spun.....însă vidul mă copleşeşte. Suntem alături de voi cu toată inima! Sincere condoleanţe!

Adina ! Bebe ! Dacă am avea o memorie miraculos de actuală, care să păstreze prezentă totalitatea suferinţelor noastre, nimeni n-ar putea supravieţui. Pentru că fiecare inimă e plămădită numai pentru o anumită cantitate de suferinţă. E ca şi cum nişte limite materiale ne-ar îngrădi puterea de a îndura. Totuşi, expansiunea fiecărei dureri le atinge şi uneori le depăşeşte. De aici decurge ideea că fiecare durere, fiecare tristeţe sunt infinite. Si...durertea voastră ...şi a noastră sunt într-adevăr INFINITE

Dariuta scumpa...noi toti te iubim si te vom iubi mereu. Nu pot sa cred ca ai plecat atat de departe de noi..., dar sunt convinsa ca de acolo de sus ne vei face pe toti mai buni, mai surazatori si mai iubitori de viata ori de cate ori ne vom gandi la tine. Iti promit ca nu va fi de putine ori... Nu uita ca in fiecare zi sa dai putere lui tata si lui mama. Zambeste ingeras drag...

Je compati a votre douleur . Sincère condoléances!

Dragii Nostri!...Fetele Noastre...au fost colege 4 ani de zile...in clase paralele...au trait aceleasi evenimente zi de zi...4 ani!...apoi au sustinut Bacalaureatul...Impreuna....s-au bucurat de Banchetul de sfarsit de Colegiu...Impreuna....chiar daca nu au fost prietene apropiate....au fost Impreuna!!!...au colegi, prieteni.... comuni....Cristiana a Plecat ...acum aproape 6 luni...NOI...nu realizam inca cat timp s-a scurs...Sensul Vietii...inca nu l-am aflat...dar atat va putem spune : Luptam cu fiecare ZI...Luptam cu fiecare NOAPTE...doar ca sa pastram VIE !!! Amintirea a TOT ce aveam mai BUN si ma DRAG!...speram ca vom mai comunica...momentan...este prea greu pentru VOI !!!...NOI...INTELEGEM!...mai mult decat ne-am dori....

Prea timpurie si prea fulgeratoare a fost plecarea ta...sau poate Dumnezeu a avut atat de mare nevoie de un inger,incat a hotarat sa te ia la el... Acum ingerii au sansa sa invete sa zambeasca de la un inger de pe pamant. O sa imi fie dor sa te vad la faculta si de zambetul tau. Nu pot accepta moartea ta si de aceea in mintea si sufletul meu tu vei trai mereu,la fel de plina de viata... Dumnezeu sa ledea putere parintilor tai sa tina vie amintirea si tu de acolo unde esti sa le mangai durerea. Ramas bun,prietena draga...