Deși îl avem pe Dumnezeu, simțim totuși că fără celălalt nu suntem compleți. Numărăm anii , 9 .... , numărăm anii în care trăim fără tine , numai că nu m-ai învățat să trăiesc fără tine ! M-am rătăcit neștiind să trăiesc fără tine !Va trebui să învăț să fiu fără tine, exact așa cum am învățat să fiu cu tine. Și-mi pare de sute de ori mai complicat .Și nici măcar nu cred că am puterea să încep de astazi…Poate de mâine ….. :( Și dacă Dumnezeu mi-a mai rezervat ceva bun în viață asta, mă supun...

:(

" "

O să-ți spună ca totul trece. O să-ți spună ca totul trece dar nu-ți va spune nimeni unde. O să-ți treacă prin vene, prin oase, prin trasaturile chipului tău, prin fiecare mușchi, in fiecare picătură de sânge, printre surâsuri și lacrimi, prin golul pe care il vei simți in stomac. Și va trece fără nici o milă, fără să-ți ceară permisiunea. Va trece și te va schimba. Vei avea un nou început, o altă viața, o altă dragoste. Dar in anumite zile, într-un moment de criza sau intr-o clipă de slăbiciune... ahh, un singur lucru ți se va întoarce in minte. Un semn rămas pe inimă, o cicatrice care nu s-a vindecat niciodată. Atunci când te vei gândi la ce-ți dorești cu adevărat, când privești o stea căzătoare, când vei arunca o moneda in fântână, când vei privi cerul, marea.. Un nume și o pereche de ochi. Pentru că, unele lucruri trec. Dar unele, pur și simplu... trec mai puțin..

Mi-au spus că trebuie să merg mai departe… Și am mers. Mai din ambiție. Mai de nevoie. Mai din instinct. Am mers pentru că mă săturasem să îndur, să îmi plâng de milă. Iar când m-am oprit am făcut-o pentru că așa am vrut eu. Eu am vrut să mă odihnesc, eu am vrut să mă așez, eu am vrut să am parte de un moment de liniște… M-au putut împinge de la spate să merg mai departe, dar a fost alegerea mea să mă opresc când am simțit nevoia să o fac. Poate că uneori m-am oprit prea multă vreme pentru oameni care nu au meritat. Poate că uneori au avut dreptate când mi-au spus că exagerez cu suferința și că mă complac într-o stare deplorabilă. Sau poate că n-au avut. Eu am făcut doar ce mi-a cerut sufletul să fac și de asta nu am regrete nici măcar față de greșelile pe care le-am făcut. ,,Treci peste” mi-au spus… Și am trecut. Am învățat să iubesc alți oameni, să am încredere în ei, să îi las să îmi intre în suflet și în gânduri, să mă scoată din minți și să facă dezastru. Le-am dat voie să mă cunoască așa cum puțini m-au cunoscut. Da, am trecut peste… ,,O să te obișnuiești” mi-au spus… Dar nu m-am obișnuit niciodată cu absența celui pe care i-am iubit. Am învățăm să trăiesc cu ea, am învățat să mă gândesc la alte lucruri, la alți oameni. Dar e cu totul altceva… Sunt oameni care înseamnă atât de mult, oameni pe care îi iubim cu fiecare milimetru al ființei noastre, oameni cu a căror absență nu ne obișnuim niciodată… Doar o tolerăm, o îndurăm, ne prefacem că nu există… Of, dar ea există, apasă acolo unde, dacă ajungi, nu mai poți fi uitat niciodată. Nu m-am obișnuit cu absența celui care m-a făcut să fiu eu însămi, cea de azi, a celui care m-au învățat să râd, să iubesc, să sper, să ofer zâmbete în schimbul invidiei și al răutăților. Și nici nu cred că mă voi obișnui vreodată.

:(

Când ți-e dor de oamenii de pe pământ poți să îi suni , să îi cauți sau să le scrii spunându-le că-ți lipsesc ... dar când te cuprinde dorul de oamenii de dincolo de nori , ce faci ? Ce poți face mai mult decât să aprinzi o candelă pe care să o privești cu ochii în lacrimi sperând ca lumina ei să ajungă până-n înaltul înaltului la sufletele celor care nu mai sunt printre noi ...si să imi pun mâna în dreptul inimii să o simt bătând... și o simt plină. Nu am niciun gol în inimă, fiindcă oamenii pe care îi iubesc, se află acolo, în inima mea. Ei îmi locuiesc inima pentru totdeauna şi îi simt în fiecare bătaie a ei.Mi-e dor… Dorul ne omoară, nu așteptarea, nu incertitudinile, nu întrebările, nu lipsa fizică a celor pe care îi iubim… Dorul e cel care ne frânge inimile cel mai tare și atunci când iubim, dar și atunci când înfruntăm despărțiri crunte. De dor ne topim și uităm de noi înșine… Peste toate celelalte putem trece, dar dorul… Dorul ne dă pace foarte greu !

Inca o aniversare fara tine ! Stim ca esti langa noi , ne-o dovedesti !

:(

vei ramane mereu in sufletul meu, imi e dor de tine, ai un nepotel caruia am sa-i povestesc de tine....