Zi de toamna mohorata ...ma gandesc la tine ...esti dorul nestins ....si iubirea nesfarsita ...ochii imi ascund stropi de ploaie , ma simt mai saraca in fiecare zi ...totul s-a naruit ...nu mai esti tu ...

Alexandra , astazi ar fi fost veselie , galagie la noi ...Nu mai esti TU..ai ales sa pleci la ceruri ...acum cantece pe harpe de ingeri iti canta cele mai neauzite imnuri ceresti ...La multi ani , printesa noastra dintre ingeri ! Bunul Dumnezeu sa te aseze in gradina lui de ingeri !

Ma doare lipsa ta , si incerc adeseori , sa ma amagesc , ca maine , vei aparea in zori ....ma uit in zare...stiu ca dincolo de ea este sufletul tau care ma vegheaza fara cuvinte ...

Mi-a ramas doar amintirea, in zadar te striga gandul , strigatul mi-l poarta gandul si primesc in schimb tacere ...as vrea sa ma duc in acel loc , in care pentru cateva clipe sa iti pot mangaia umbra , apoi , as pleca in tacere pastrand in gand conturul sufletului tau ...

Te regasesc in tot ce ma inconjoara ...in frunzele ce au inceput sa cada , de dor de tine vad toamna ce incepe sa se apropie ...totul e vis , dar , te tin mereu in suflet ...

Se apropie toamna ...din nou fara tine ....ma indurereaza fiecare ceas , ai luat cand ai plecat ceva din mine ...stiu ca simti cand sufletul imi plange , stiu ca nu vrei sa mai fiu trista , cu toate acestea dorul ma strapunge , cand toamna se apropie si cu lacrimile ei de ploaie ma alina ...

Cu fiecare clipa care trece te simt tot mai aproape ...esti raza mea de soare din fiecare dimineata , in gandul meu esti vesnic , privesc spre cer si ...te astept ...nu te pot uita ...ma doare linistea ce ne desparte ...unde esti ?

Ai ramas o umbra in sufletul meu , te voi duce cu mine mereu , aceasta umbra ma tine in viata , si umbra aceasta esti TU ...imi ridic ochii catre cer si te strig , de acolo astept si mai sper ....ca tu sa imi dai un semn....

E o dimineata trista , ploiasa ....norii plang , plang si eu ...sunt lacrimi de iubire si dor ...tristetea patrunde in sufletul meu , imi simte durerea , iar stropii de ploaie se prelig pe fata si-mi asculta in taina tacerea ...tacerea ce te striga mereu ...uneori visez , , mi se pare ca ne atingem , ca suntem foarte aproape , si totusi departe ...nicaieri ....

Te tin in suflet pentru ca nu pot sa te tin in brate ...distanta dintre noi este mare ...este tacere ...un vis un infinit ...dar te tin mereu in suflet si-ti spun ca nu te-am uitat ...